Cand era mica i se facea rau daca vedea un Kandinsky...

Zice Ea :

Imi place felul in care-mi faci inima sa bata,
cum ma privesti cand iti par scumpa,
cum ma-mbratisezi lung, strans, cu drag...
Imi place felul in care vocea ta imi mangaie sufletul.
Imi place cum canti aiurit chestii prin casa.
Imi place ca ma faci sa simt muzica, vinul, viata...
Imi place cum te sapunesti,
cum mirosi toate chestiile,
cum canti la chitara,
cum stai in hol si ma privesti cum ma spal,
cum ma pupi cand stau pe veceu si fac cachitzu (eu fac cachitzu, doar baietii fac caca),
cum ma sperii si cum tii mana pe piciorul meu in metrou...
Iti multumesc pentru fericirea pe care mi-o daruiesti in fiecare zi.


Zice El:

Iar eu iti multumesc ca alaturi de tine
invat lucruri noi despre dragoste,
incetul cu incetul...
Iti multumesc ca nu-mi dai papucii
pentru ca ma bas mai mereu in pat, langa tine,
sau pentru ca am dantura varza...
pentru ca ma respecti
si crezi ca undeva adanc in mine se ascunde ceva valoros...
Iti multumesc ca te tunzi bob
si ca iti place sexul la fel de mult cum imi place mie...
Iti multumesc ca nu esti o ignoranta
si crezi in ceva mai mult decat poate fi o simpla iluzie...
Iti multumesc ca iti place de mine...

Spiritul civic sau "a avea gonade din simtul datoriei"

Spiritul civic


Frica si ignoranta sufoca orice farama de civism. Avem manuale de educatie civica ce sunt studiate in clasa a 7-a,dar nu avem educatori civici. Civismul are la baza curajul, care la randul lui are la baza simtul nativ al acestuia si educatia ce ii asigura permanenta dezvoltare. Nu mai putem vorbi de o mutatie a spiritului civic la adultii de astazi. Sunt sanse mult prea mici ca acestia sa fie capabili de asa ceva. Vorbim despre schimbari in Romania, dar parerea mea e ca aceste schimbari se pot naste o data cu formarea viitoarelor constiinte ale celor care in prezent invata alfabetul.

Sa ne aducem aminte care sunt invataturile majoritatii parintilor pt copii in ceea ce priveste spiritul civic : “Ai grija,mama,vezi-ti de treaba ta,nu te baga daca se bate cineva, vino repede acasa”. Copiii sunt insamantati de mici cu aceasta teama. Mai tarziu,aceastea teama ii va face sa treaca indiferenti (indiferenti pe naiba, afectati sunt toti, dar joaca aceasta indiferenta din cauza marelui morcov in fund de a nu o pati) pe langa o femeie batuta cu salbaticie in plina strada (un exemplu printre multe altele). Si,fiind cinstiti, daca din scurtele tale calcule strategice constati ca esti depasit si numeric si in forta de adversari, civismul ar fi un act gratuit dar inutil : inca o victima a deficitarului sistem romanesc de siguranta publica. A sari in apararea cuiva ar trebui sa aiba o eficienta cat de cat. Pentru asta ar trebui ca organele abilitate de siguranta publica sa intervina prompt, tu fiind doar parghia prin care politia isi face treaba. Si ar mai trebui sa existe in mentalul colectiv constiinta faptului ca statul chiar face tot ceea ii sta in putinta pentru siguranta publica.

Toate acestea,plus o educatie corespunzatoare a copilului in spiritul solidaritatii si al curajului,asigurata de familie si scoala, ar naste spiritul civic in roman. Imi apare in minte acum imaginea unui tata spunandu-i fiului sau : ” Nu sta indiferent daca vreun coleg de-al tau este batut de batausul scolii,ajuta-l, dar cu marea grija de a nu deveni chiar tu un bataus”. Caci cunoastem si exemple de sfaturi paterne de genul : ” Nu ierta nimic! Arde-i daca te calca pe coada!”. Lucrurile sunt destul de complicate, de fine si de nuantate. Responsabilitatea parintelui, responsabilitatea statului (educatie si siguranta publica) si autodeterminarea trebuie sa conlucreze eficient intru nasterea spiritului civic romanesc.

Cazurile izolate precum cel al lui Marian Cozma sunt de esenta prea tare, aici spiritul civic a avut concentratie mare, fiind sacrificata o viata de om in numele sau. Ne trebuie cazuri mai “diluate” si mult mai dese, uniform raspandite pentru a rasari spiritul civic in tara aceasta unde bodyguarzii din licee stau cu frica elevilor “smecheri”, unde elevii “smecheri” fac ce vor din elevii “non-smecheri”, unde doar putini sunt barbati printre atatia masculi.


Ce putem schimba in Romania ?

Pe ideea “lucrurile sunt cum sunt pentru ca au fost cum au fost ceea ce le-a determinat sa fie cum sunt si vor fi cum vor fi pentru ca sunt cum sunt” pot sa spun,fara sa par pompos, ca n-as schimba nimic,sau mai bine spus, n-as schimba anumite aspecte. De fapt, problema nu e “ce as schimba eu la Romania” (fiecare visam sa dispara anumite bucatele din Romania si sa apara altele,asa,ca din senin) ci “cum este posibila o schimbare a Romaniei”.

Eu,ca individ si cetatean, pot spune, fara sa fac bravada ca incerc sa fiu in fiecare zi un romanash mai bun, si ca in mica mea arie de influenta las urma pasilor mei (am bun simt - imi folosesc bunul simt - vorbesc altora despre cat de ok e sa ai bun simt ; in opinia mea, pentru orice fel de schimbare (naturala) in Romania avem nevoie inainte de toate de inflorirea unui minim de bun simt in constiinta majoritatii romanilor ). Dar nu e nevoie sa mai spun ca EU de unul singur, chiar daca schimb CEVA sau pe CINEVA, nu schimb ROMANIA. E nevoie de oameni cu bun simt care sa schimbe atatea lucruri si atatia oameni incat sa poata acoperi un segment consistent din problemele Romaniei, segment de probleme rezolvate care de la un anumit nivel devine un mecanism ce functioneaza de la sine si rezolva probleme izolate. Deci, pana la urma Romania are o problema a numarului, a statisticii, a procentelor. Pur si simplu nu exista destui oameni,destula forta. Sa fim seriosi,e vorba de o tara, de un popor! E totusi un proiect de o insemnatate de care de multe ori nu ne dam seama! Sunt multi oameni adevarati in Romania,dar nu DESTUI! Intr-o societate democratica trebuie sa existe acel nivel stabil format din “destui”.

Nu mai traim in vremurile in care cei “putini dar buni” rasturnau deodata sistemul putrezit si inaltau o noua coloana vertebrala imperiului,statului,etc. Azi nu mai poti sa dai cu biciul ca sa rezolvi problemele si sa impui valori. Bunul simt, simtul civic, si simtul cultural nu se pot naste prin cezariana, pentru ca nici unul dintre ele nu este astazi vazut ca o situatie de maxima urgenta. Ele trebuie sa aiba un travaliu lent dar sigur in constiintele oamenilor. Noi,tinerii din ziua de azi? Stiu ca multi dintre noi suntem BUNI. Dar chiar ma depaseste intrebarea : “Oare suntem destui?”. Daca nu suntem destui pentru a vedea Romania schimbandu-se in timpul vietilor noastre, atunci putem pregati terenul pentru generatia urmatoare. Ce sa mai zic acum…Discutii despre Romania si schimbari sunt cu duiumul,nu ducem lipsa…tot ce ne mai ramane de facut : Mare grija la cum ne vom creste copiii!


Daca iti doresti sa schimbi ceva, ce faci in prezent pentru a schimba ceva in Romania?

Vreau o Romanie cu mai mult bun - simt, iar pentru asta vorbesc despre bun simt si despre implicatiile, efectele si modalitatile sale de cultivare tuturor prietenilor mei apropiati, cunoscutilor si necunoscutilor care sunt interesati sa asculte parerea mea vis-a-vis de asta si sa imi impartaseasca la schimb parerea lor.

Asta a fost o leapsa (cred) de la Dani : http://dezarmant.wordpress.com/

Un nou inceput printre alte noi inceputuri

Niciodata nu mi-am dat seama
atat de bine
pana acum
de importanta lucrurilor mici
neinsemnate
in fata carora deschizi ochii
si le vezi pentru intaia oara
maretia lor
de lucruri mici...
Daca te eliberezi de gandirea in categorii
este foarte posibil sa simti ca ai renascut
sau ca ai descoperit un nou univers
sau ceva in genul asta
orice
numai sa nu se incadreze intr-o categorie
starea in care te scalzi...
e extraordinar
sa mesteci la un mar dimineata
pe stomacul gol
sa simti acidul lor mangaietor
sarutandu-ti stomacul...
e extraordinar
sa te duci cu zambetul pe buze
in zori de zi
la toaleta
sa te asezi pe tron
si sa fii un rege sanatos
si puternic...
e extraordinar sa te trezesti multumit
de odihna de care ai avut parte
fara au fara aoleu si fara baga-mi-as
e extraordinar
sa iti doresti sa fie mai bine pentru tine si fata ta
fara teama
fara asteptari absurde
fara planuri B
doar dorinta
si clasicul "fie ce-o fi"
glazurat cu un zambet pe buze
si o gura de aer trasa adanc in piept
intr-o dimineata de februarie
cu soare
aer cald
si picioarele goale
iesite jumatate din papuci...

Fara nume...

E normal sa mai fiu prost
E normal sa mai fii proasta
E normal sa mai fiu bou
E normal sa mai fii vaca
E normal sa ard sa arzi
E normal sa fim labili
E normal sa fim retarzi
Impulsivi si instabili

DAR NOI

NU NE INCHINAM NORMELOR

desi

trebuie din cand in cand

sa dam cezarului ce-i al cezarului.

Sunt penibil pentru cei care citesc aceste cuvinte

Dar imi asum acest atribut cu zambetul pe buze

Mai bine penibil si impacat cu sine

Decat normal si strain de mine

Dragostea mea e stearsa si banala ca imaginea din clipul asta

Daca o privesti din exterior

Trebuie sa fii IN EA ca sa simti minunea

NUSCRIUMEREUCORECTGRAMATICALSIORTOGRAFIC!

Nu am pretins niciodata ca as face asta!

Nu pretind ca fac filosofie din nimic!

Ce mare filosofie e in a vorbi despre ceea ce simti?

Nu scriu pentru nimeni si pentru nimic!

Trebuie neaparat sa dau o justificare?

Poftim :

Scriu pentru ca imi place sa intru si sa ma citesc pe net!

Penibil? Da,nu te contrazic!

Dar daca mie imi face bine

Prefer s-o fac in continuare fara nici o restrictie

Pentru ca sincer

Imi pasa mai mult de mine

Decat de faptul ca te deranjeaza ceea ce scriu

Tu ai solutii pentru problema ta

Ca de ex cea de a nu citi ceea ce scriu

Eu n-am alta solutie la dispozitie

Vreau sa ma citesc pe net

Revenind la dragoste

Da....

E faina rau de tot....

Stii si tu...

Tu esti singura care nu stie adevarul

Si crede ca nu sunt penibil...

Pentru asta imi multumesc mult

Ca am fost destul de bun

Sa te intalnesc intamplator...

Nebunie curata

Electronul se duce sa se intalneasca cu atomul
Stalactitele se duc sa se intalneasca cu stalagmitele
Papa de la Roma se duce sa se intalneasca cu Episcopul de la Ierusalim
Ma-ta se duce sa se intalneasca cu tactu (se intorc in timp)
Asteroidul se duce sa se intalneasca cu Jupiter
Sfantul Pavel se duce sa se intalneasca cu paganul
Lupul se duce sa se intalneasca cu pantera
Eu ma duc sa ma intalnesc cu gagica-mea


(Nota : toate personajele din acest post sunt pur fictive si nu au nici o legatura cu realitatea...toate in afara de mine, gagica-mea si ma-ta)

Everything has something to do with everything

Ilha das Flores-sub Eng
by Simud

sursa : http://gramo.ro/

Ipocritul

El niciodata

Numai restul lumii

Nu plange kwhoae,se zice din batrani ca tineretea nu moare niciodata daca nu o ucizi chiar tu

shadow_afs: e oarecum trist
shadow_afs: oare noi cum o sa aratam
shadow_afs: peste ani si ani
Vlad Iliescu: da kwhoae,poate este trist,dar in orice caz,este unul dintre cele mai frumoase lucruri pt kre merita sa te zbati sa treci prin viata asta
shadow_afs: nush frate
shadow_afs: stii ca esti fericit, chiar n-ai motiv sa fii trist sau ceva
shadow_afs: si tot iti vine sa bocesti pe o mel
Vlad Iliescu: pai n-are legatura cu tristetea aia cauzata de probleme
Vlad Iliescu: e tristete melancolica
Vlad Iliescu: e umana in poohla mea
Vlad Iliescu: asta inseamna ca ai sensibilitate kwhoae,ca nu esti de piatra

Unii oameni chiar sunt oameni

Am primit un telefon acum o ora. Un numar necunoscut. Am raspuns. Era un zgomot infernal.O amestecatura de sunete fara nici un sens. S-a putut auzi o voce care a tipat cat a putut de tare pentru a o putea auzi : "Te rog,nu inchide!" Apoi am inceput sa disting o linie melodica. Imi suna cunoscut. Incet incet au inceput sa se auda si urmatoarele versuri :

I know that I've imagined love before
And how it could be with you
Really hurt me baby, really cut me baby
How can you have a day without a night
You're the book that I have opened
And now I've got to know much more

The curiousness of your potential kiss
Has got my mind and body aching
Really hurt me baby, really cut me baby
How can you have a day without a night
You're the book that I have opened
And now I've got to know much more

Like a soul without a mind
In a body without a heart
I'm missing every part

Nu-mi venea sa cred...Era Massive Attack.Astazi a avut loc concertul lor in Bucuresti, concert la care nu am putut ajunge,fapt care mi-a lasat un gust amar. Cineva m-a sunat si timp de 5 minute a lasat telefonul deschis si am putut asculta Unfinished Sympathy live si in direct,datorita ei.Dupa ce s-a terminat melodia s-au auzit niste urlete si fluieraturi incendiare.Nu-mi venea sa cred...

Eu stiu cine esti, chiar daca nu ti-ai declarat identitatea.Si voi aprecia mereu gestul tau.Ce-ai facut tu pentru un strain e deosebit de admirabil.Ai demonstrat ca ai o mare sensibilitate si ca iubesti muzica cu adevarat.Nu voi uita niciodata lucrul asta.Este mult prea frumos pentru a-l da uitarii.
Asa ca voi lasa aici melodia asta,special pentru tine. In noptile in care vei vrea sa fii chill asa cum nu multi stiu,intra aici si ascult-o. Music never dies!

I got freedom and my youth

Nu am pretentia unui om citit,cult,informat,pentru ca nu sunt.Asta nu inseamna ca nu-mi place sa citesc,dar ma feresc de eticheta de "tanar intelectual" pentru ca nu mi se mai pare potrivita vremurilor de astazi.Privind in trecut,realizez ca a fi tanar intelectual insemna altceva decat inseamna in ziua de azi.Insemna energie pura,implicare activa in societate,revolta impotriva conformismului,sange clocotit pulsand in vene.Pe scurt,AUTENTICITATE.

Astazi,multi studenti care au citit o carte buna,au un blog si merg la teatru se gandesc la ei cu mandrie ca la niste tineri intelectuali.Si se stie asta.Sau cel putin,cei care nu se lasa impresionati de aparente vad asta.Si astfel notiunea de "tanar intelectual" a capatat semnificatii multiple.Si daca ai si tu un blog,iti mai place si tie una-alta(o carte,o piesa de teatru,o muzica buna),sau mai deschizi subiectul "cultura" la bere cu prietenii,esti prost inteles si ti se pune imediat eticheta de "Ia uite-l si pe-asta!E si el "tanar intelectual"!"Asa ca din instinct de auto-conservare,spun inca de pe acum : Nu am nici o pretentie,nu practic mofturile intelectuale!Sunt un om obisnuit,pleoscai cand mananc,injur,ragai,rad zgomotos!Dar daca imi place o poezie buna asa cum imi place un film bun nu inseamna ca automat sunt altfel decat oricine altcineva.


Intr-o conversatie cu un nene specialist pe felia lui,am spus ca sunt atras in egala masura de arta,stiinta,filosofie si spiritualitate religioasa.La care dansul,imediat s-a grabit sa traga urmatoarea concluzie,imbracata in ironie : "Ahaaaa!Deci tu esti un fel de Mircea Eliade!"Am tacut din gura...

I-as raspunde distinsului domn cu niste cuvinte ce apartin chiar lui Mircea Eliade,probabil singurul element comun in gandirea mea si a savantului roman :
"Exista un singur debut fertil in viata : experienta huliganica.Sa nu respecti nimic,sa nu crezi decat in tine,in tineretea ta,in biologia ta,daca vrei...Cine nu debuteaza asa,fata de el insusi sau fata de lume,nu va crea nimic."

Just....a posible answer!

M-am mai gandit zilele astea la o posibila explicatie a videoclipului "Just "(vezi postul de mai jos un pic).Va reamintesc ca tipul de pe jos le spune celor stransi in jurul lui ca n-ar fi cinstit sa le spuna motivul pentru care sta intins pe asfalt si ca nu e vorba de o posibila moarte care i-ar paste pe toti.Plecand de la premisa asta,putem deduce ca barbatul de pe asfalt e un personaj de o importanta majora in povestea clipului.Doar simplul fapt ca le-ar divulga secretul lui ar declansa un eveniment cu consecinte ce i-ar afecta pe foarte multi : "I can't tell you!It wouldn't be wright!Do you really want to know?Ok,I'll tell you,but God forgive me for that,'cause you don't know what you ask from me!"

Drept urmare,eu am urmatoare ipoteza : Tipului ii este promisa o suma enorma de bani de catre trupa Radiohead ( care priveste de la geam toata intamplarea) sa fie personaj principal in videoclipul piesei "Just".In acelasi timp,lui i se spune foarte clar ca nu va primi banii daca nu garanteaza realizarea unui videoclip care sa bulverseze pe toti cei care-l vor viziona.I se spune ca videoclipul va trebui sa produca foarte multa confuzie in randul oamenilor,pentru ca va trebui sa contina un element cheie care sa nu poata fi descifrat,din cauza caruia vor avea loc multe sinucideri si obsesii ce vor conduce la distrugerea vietii oamenilor.In acelasi timp,el are obligatia de a nu spune nimanui ceea ce face,de a nu pomeni sub nici o forma numele "Radiohead" sau faptul ca are loc vreo filmare.Deci,practic,i se cere un efort imens de imaginatie,recompensat printr-o suma exorbitanta de bani,dar in acelasi timp i se incarca constiinta cu responsabilitatea oamenilor care vor suferi din cauza impactului acestui videoclip.Tipul este un om extraordinar de inteligent,renumit probabil prin cercuri restranse pentru ingeniozitatea lui,fiind autorul unor carti revelatoare ,dar necunoscute,din cauza lipsei unor mijloace de promovare eficiente.Indeplineste conditia omului de geniu neadaptat in societate,dar cu o constiinta bine conturata si o moralitate inalta.Trupa Radiohead zvoneste printre prieteni ca vrea sa scoata un videoclip ravasitor,inedit si cu un impact puternic.Le este recomandat de un prieten acest tip pentru colaborarea la nascocirea ideii de clip.Propunandu-i-se acest lucru,tipul refuza prompt,si petrece nopti bune nedormind si gandindu-se la ea.Are o situatie materiala mizerabila,traieste de azi pe maine,hranindu-se doar cu ideile sale care nu vor avea sansa sa fie transmise celorlalti niciodata.Cum orice are un pret,el ia hotararea,dupa indelungate procese de constiinta,sa colaboreze la realizarea clipului,acest lucru inducandu-i o depresie uriasa,plina de sentimente de vinovatie fata de impactul destructiv in randul oamenilor si un sentiment de dispret fata de sine,din cauza faptului ca o suma de bani,indiferent de valoarea ei,l-a cumparat.Isi nascoceste planul,si trece la treaba.Ajunge pe o strada destul de populata si se aseaza pe asfalt in mijlocul trotuarului,atragand oamenii curiosi.

De aici,stiti firul povestii.In momentul in care se decide sa le spuna motivul pentru care s-a asezat pe jos,ati observat ca subtitrarea se taie,si intervine misterul obsedant al clipului.De fapt,tipul le spune : "Numele meu este X.Locuiesc pe strada Y,si am un cont deschis la banca Z de 10 milioaane de dolari.Fiecare dintre voi care se va aseza langa mine pentru 1 minut,va primi 10.000 de dolari.Nu este o gluma.Printre voi e si un politist ca martor,urmeaza sa va donez pe cale legala si oficiala banii promisi.Scopul este un experiment sociologic facut de mine, pe puteri financiare proprii.Mai mult nu va pot spune,Daca doriti acesti bani,faceti ce v-am rugat!" si cam asta ar fi o posibila ipoteza.

Practic,el si-a facut treaba,a realizat un clip impresionant,enigmatic,care a adus un succes enorm trupei Radiohead,fara a le spune explicit celorlalti ca participa la realizarea unui videoclip (scopul fiind acela de a creea iluzia realitatii si spontaneitatii,altfel clipul ar fi iesit artificial daca ar fi fost angajati niste actori de la inceput),si care i-a patat constiinta definitiv.Ce spuneti,merge?

:)))))))))

Cica un banal si ad-hoc party de electro.Mie mi se pare extrem de amuzant cum danseaza baietii aia mai "maslinii" :)))) nu ma pot opri din ras de vreo 20 de minute :)))))) macho-meni pana la moarte!